Odată cu prima zi de primăvară calendaristică, mărţişorul aduce întotdeauna însufleţire, speranţă, bucurie. Acest simbol al renaşterii naturii a fost considerat din vremuri străvechi un talisman norocos, chiar dacă în prezent şnuruleţul alb-rosu este văzut mai mult ca un accesoriu simplu.

Potrivit vechiului calendar agrar, dar şi celui getodac, ziua de 1 martie marca începutul Anului Nou, când toată natura se primenea, iar spiritele rele se mişcau libere, cum se întâmplă la orice sfârşit al unui an şi început al altuia nou.

Pentru a se feri de acestea şi pentru a păşi sănătoşi în noul an, oamenii şi-au creat un talisman, acest şnur în două culori, pe care îl prindeau cu noduri considerate magice, la mâini, de aripile păsărilor, de coarnele animalelor, la fântâni şi la porţi.
Mărţişorul era format dintr-un fir roşu, care semnifica victoria vieţii asupra morţii, şi unul alb, care indica un nou început, dar şi gândul permanent la vecinătatea morţii.

Alternanţa alb-roşu se regăseşte şi în costumaţia Căluşarilor, dansatori care simbolizează herghelia divină a sezonului cald. Se crede că obiceiul de a purta mărţişor este de origine romană şi că fusese creat pentru a-l venera pe zeul Marte, al războiului, pe 1 martie. În acea zi, era sărbătorită şi Matronalia, iar bărbaţii dăruiau cadouri mamelor şi soţiilor.

Vezi mai mult pe click.ro!